ÿþ<HTML> <HEAD> <META HTTP-EQUIV="Content-Type" CONTENT="text/html; charset=windows-1250"> <META NAME="Generator" CONTENT=""> <TITLE>Primii pa&#351;i &#238;n Esperanto</TITLE> </HEAD> <BODY> <B><FONT FACE="Verdana" COLOR="#008000"><a NAME="1"><P>Cuprins:</P> <UL> <UL> <LI><a href="#Alfa">Alfabetul</LI> <LI><a href="#Part">P</FONT><FONT FACE="Verdana">&#259;</FONT><FONT FACE="Verdana">r</FONT><FONT FACE="Verdana">þ</FONT><FONT FACE="Verdana">ile de vorbire</LI><FONT FACE="Verdana" COLOR="#008000"> <LI><a href="#Regu">Reguli generale</LI></UL> </UL> <HR ALIGN="LEFT" SIZE=4> </B></FONT> <B><FONT FACE="Lucida Sans Unicode" COLOR="#008000" Size='2'><P align='JUSTIFY'><a NAME="Alfa">A) Alfabetul </P><DIR> <DIR> <P align='justify'>Aa Bb Cc &#264;&#265; Dd Ee Ff Gg &#284;&#285; Hh &#292;&#293; Ii Jj &#308;&#309; Kk Ll Mm Nn Oo Pp Rr Ss &#348;&#349; Tt Uu &#364;&#365; Vv Zz</P></DIR> </DIR> </B><P>Cu excep&#355;ia literelor de mai jos, toate celelalte se citesc ca &#238;n limba rom&#226;n&#259;:<br> <dir> <BR> c - se cite&#351;te &#238;ntotdeuna <b>&#355;</b><BR> &#265; - se cite&#351;te ca rom&#226;nescul <B>c</B> urmat de <B>e</B> sau <B>i</B>;<BR> g - se cite&#351;te &#238;ntotdeuna <B>g</B>, inclusiv urmat de <B>e</B> sau <B>i</B>;<br> &#293; - este un <B>h</B> gutural;<br> i - nu este niciodat&#259; scurt;<br> j - este un <B>i</B> scurt (ca &#238;n rom&#226;nescul <I>cai </I>)<br> &#309; - se cite&#351;te ca rom&#226;nescul <b>j</B>;<br> &#349; - se cite&#351;te ca rom&#226;nescul <B>&#351;</B>;<br> u - nu este niciodat&#259; scurt;<br> &#365; - este un <B>u</B> scurt (ca &#238;n rom&#226;nescul t&#259;u).<br> </DIR> </DIR> <B>a, e, i, o, u</B> indic&#259; vocale, iar <B>j</B> &#351;i <B>&#365;</B> indic&#259; semivocale. Toate celelalte litere indic&#259; consoane.<br> Not&#259;: &#238;n cazul &#238;n care caracterele cu diacritice nu sunt disponibile, ele pot fi &#238;nlocuite cu <B>ch, gh, hh, jh, sh, u </b> sau <b> c^, g^, h^, j^, s^, u^</B>.</p> <a href="#1"><img src="cuprins.gif" border="0" width="30"></a></font><br> <HR ALIGN="LEFT" SIZE=4> </FONT><B><FONT FACE="Lucida Sans Unicode" COLOR="#008000" size='2' align='justify'><a NAME="Part">B) P&#259;rþile de vorbire<br> <OL> <P align='justify'> </B><li>&#206;n esperanto nu exist&#259; <b>articol nehot&#259;r&#226;t</B>. Exist&#259; un singur articol, hot&#259;r&#226;t &#351;i invariabil <b>la</B>.</li><br> Not&#259;: cu mici excep&#355;ii &#238;ntrebuin&#355;area articolului hot&#259;r&#226;t este analog&#259; celei din limba rom&#226;n&#259;.<br> <B><LI>Substantivul</B> nominativ singular se termin&#259; &#238;n <b>o</B>. Pentru a forma pluralul, se adaug&#259; <b>j</B> la forma singularului. &#206;n esperanto exist&#259; doar dou&#259; cazuri: nominativ &#351;i acuzativ. Acuzativul se formeaz&#259; prin ad&#259;ugarea unui <b>n</b> la forma nominativului (singular sau plural). Celelalte cazuri se pot exprima cu ajutorul prepozi&#355;iilor: <B>de</B> pentru genitiv, <B>al</B> pentru dativ &#351;i <b>per</B> pentru ablativ.</LI><br> Exemple: <br> <B>hom&#146;o</B> (om); <B>hom&#146;o&#146;n</B> ([pe] om); <B>la hom&#146;o</B> (omul); <B>la hom&#146;o&#146;n</B> ([pe] omul); <br> <B>hom&#146;o&#146;j</B> (oameni); <B>hom&#146;o&#146;j&#146;n</B> ([pe] oameni); <B>la hom&#146;o&#146;j</B> (oamenii); <B>la hom&#146;o&#146;j&#146;n</B> ([pe] oamenii)<br> <br> <B><LI>Adjectivul</B> nominativ singular se termin&#259; &#238;n <b>a</B>. Pluralul &#351;i acuzativul se formeaz&#259; ca &#351;i la substantiv. Comparativul se formeaz&#259; cu ajutorul adverbului <b>pli</B> (mai) &#351;i al conjunc&#355;iei <b>ol</B> (dec&#226;t) iar superlativul cu ajutorul adverbului <B>plej</B> (cel/cea mai).</LI><br> Exemple: <br> <B>alt&#146;a</B> (&#238;nalt/&#238;nalt&#259;); <b>pli alt&#146;a&#146;j</B> (mai &#238;nal&#355;i/&#238;nalte); <b>[la] plej alt&#146;a&#146;j</B> (cei/cele mai &#238;nal&#355;i/&#238;nalte); <br> <b>pli alt&#146;a</B> (mai &#238;nalt/&#238;nalt&#259;); <b>[la] plej alt&#146;a</B> (cel/cea mai &#238;nalt/&#238;nalt&#259;);<br> <br> <B><LI>Numeralele</B> cardinale sunt invariabile. Acestea sunt:</LI><br> <B>unu (1), du (2), tri (3), kvar (4), kvin (5), ses (6), sep (7), ok (8), na&#365; (9), dek (10), cent (100), mil (1000).<br> </B>Numeralele compuse se formeaz&#259; prin simpla al&#259;turare a numeralelor de baz&#259;: <b>dekunu (11), dudek (20), tridektri (33)</B> etc. Numeralele ordinale se formeaz&#259; cu ajutorul termina&#355;iei <b>a</B> iar cele adverbiale, cu ajutorul termina&#355;iei <b>e</B>. Numeralele multiplicative se formeaz&#259; cu ajutorul sufixului <b>obl</B>, cele frac&#355;ionare, cu ajutorul sufixului <b>on</B>, iar cele colective, cu ajutorul sufixului <B>op</B>. Pentru formarea numeralelor distributive, se folose&#351;te particula <B>po</B>.<br> Exemple: <br> <B>du&#146;a</B> (al doilea, a doua); <B>unu&#146;e</B> (&#238;n primul r&#226;nd, primo); <B>tri&#146;obl&#146;e</B> (&#238;ntreit  adv.) ;<br> <B>tri&#146;obl&#146;a</B> (&#238;ntreit/&#238;ntreit&#259;  adj.); <b>tri&#146;obl&#146;o</B> (&#238;ntreire); <B>kvar&#146;on&#146;o</B> (sfert, p&#259;trime); <b>kvin&#146;op&#146;o</B> (grup de cinci); <B>po ses</B> (c&#226;te &#351;ase)<br> Not&#259;: Toate numeralele cardinale mai mari dec&#226;t 1 cer substantiv(e) &#238;n plural.<br> <br> <LI>Pronumele personale sunt: <B>mi</B> (eu), <B>vi</B> (tu, dumneata, dumneavoastr&#259;), <b>li</B> (el), <B>&#349;i</B> (ea), <B>&#285;i</B> (el/ea  pentru obiecte), <B>ni</B> (noi), <B>vi</B> (voi, dumneavoastr&#259;), <b>ili</B> (ei,ele). Pronumele impersonal este <B>oni</B> (se), iar pronumele reflexiv este <B>si</B> (sine). Pentru formarea pronumelor posesive se adaug&#259; termina&#355;ia <b>a</B> la formele de mai sus. Acuzativul se formeaz&#259; &#351;i la substantiv. Pronumele de &#238;nt&#259;rire este <b>mem</B> (&#238;nsumi, &#238;ns&#259;mi, &#238;nsu&#355;i, &#238;ns&#259;&#355;i, &#238;nsu&#351;i, &#238;ns&#259;&#351;i, &#238;n&#351;ine, &#238;nsene, &#238;n&#351;iv&#259;, &#238;nsev&#259;, &#238;n&#351;i&#351;i, &#238;nse&#351;i, &#238;nsele).</LI><br> Exemple:<br> <B>mi&#146;a</B> (meu, mea), <B>mi&#146;a&#146;j</B> (mei, mele), <B>mi&#146;n</B> (pe mine).<br> Not&#259;: Pronumele posesive se acord&#259; &#238;n num&#259;r &#351;i caz cu substantivul/substantivele determinat/e<br> <br> <B><LI>Verbul </B>nu se schimb&#259; &#238;n func&#355;ie de persoan&#259; sau num&#259;r.</LI><br></OL> Formele verbului:<br> <OL TYPE="I"> <LI>Indicativul</LI><br></OL> <UL> <LI>prezent se termin&#259; &#238;n <b>as</B>,</LI><br> <LI>trecut se termin&#259; &#238;n <b>is</B>,</LI><br> <LI>viitor se termin&#259; &#238;n <b>os</B>.</LI><br></UL> <br> <OL TYPE="I"> <LI>Condi&#355;ionalul se termin&#259; &#238;n <b>us</B>.</LI><br> <LI>Imperativul se termin&#259; &#238;n <b>u</B>.</LI><br> <LI>Infinitivul se termin&#259; &#238;n <b>i</B>.</LI><br> <LI>Participiul activ</LI><br></OL> <UL> <LI>prezent se distinge prin sufixul <B>ant</B>,</LI><br> <LI>trecut se distinge prin sufixul <B>int</B>,</LI><br> <LI>viitor se distinge prin sufixul <B>ont</B>.</LI><br> </UL> <br> <OL TYPE="I"> Participiul pasiv</LI><br></OL> <UL> <LI>prezent se distinge prin sufixul <B>at</B>,</LI><br> <LI>trecut se distinge prin sufixul <B>it</B>,</LI><br> <LI>viitorul se distinge prin sufixul <B>ot</B>.</LI><br> </UL> <br> Not&#259;: dup&#259; termina&#355;ia participiului poate urma oricare din termina&#355;iile: <b>a(j&#146;n)</b>, <b>as</b>, <b>e</b>, <b>i</b>, <b>is</b>, <b>o(j&#146;n)</b>, <b>os</b>, <b>u</b>, <b>us</b>.<br> Forma pasiv&#259; se exprim&#259; cu ajutorul verbului auxiliar esti (a fi) &#351;i participiul pasiv al verbului de conjugat.<br> <br> Exemplu de conjugare &#238;n esperanto:<br> <b>est&#146;i</b> (a fi); <b>mi est&#146;as</b> (eu sunt), <b>vi est&#146;as</b> (tu/dumneata e&#351;ti, dumneavoastr&#259; sunte&#355;i), <b>li est&#146;as</b> (el este), <b>&#349;i est&#146;as</b> (ea este), <b>&#285;i est&#146;as</b> (el/ea este), <b>ni est&#146;as</b> (noi suntem), <b>vi est&#146; as</b> (voi/dumneavoastr&#259; sunte&#355;i), <b>ili est&#146;as</b> (ei/ele sunt); <b>mi est&#146;is</B> (eu am fost), <b>vi est&#146;is</b> (tu/dumneata ai fost, dumneavoastr&#259; a&#355;i fost), <b>li est&#146;is</b> (el a fost), <b>&#349;i est&#146;is</b> (ea a fost), <b>&#285;i est&#146;is</b> (el/ea a fost), <b>ni est&#146;is</b> (noi am fost), <b>vi est&#146;is</b> (voi/dumneavoastr&#259; a&#355;i fost), <b>ili est&#146;is</b> (ei/ele au fost); <b>mi est&#146;os</b> (eu voi fi), <b>vi est&#146;os</b> (tu/dumneata vei fi, dumneavoastr&#259; ve&#355;i fi), <b>li est&#146;os</b> (el va fi), <b>&#349;i est&#146;os</b> (ea va fi), <b>&#285;i est&#146;os</b> (el/ea va fi), <b>ni est&#146;os</b> (noi vom fi), <b>vi est&#146;os</b> (voi/dumneavoastr&#259; ve&#355;i fi), <b>ili est&#146;os</b> (ei/ele vor fi); <b>mi est&#146;us</b> (eu a&#351; fi), <b>vi est&#146;us</b> (tu/dumneata ai fi, dumneavoastr&#259; a&#355;i fi), <b>li est&#146;us</b> (el ar fi), <b>&#349;i est&#146;us</b> (ea ar fi), <b>&#285;i est&#146;us</b> (el/ea ar fi), <b>ni est&#146;us</b> (noi am fi), <b>vi est&#146;us</b> (voi/dumneavoastr&#259; a&#355;i fi), <b>ili est&#146;us</b> (ei/ele ar fi); <b>mi est&#146;u</b> ([eu] s&#259; fiu), <b>vi est&#146;u</b> ([tu/dumneata] s&#259; fii, [dumneavoastr&#259;] s&#259; fi&#355;i), <b>li est&#146;u</b> ([el] s&#259; fie), <b>&#349;i est&#146;u</b> ([ea] s&#259; fie), <b>&#285;i est&#146;u</b> ([el/ea] s&#259; fie), <b>ni est&#146;u</b> ([noi] s&#259; fim), <b>vi est&#146;u</b> ([voi/dumneavoastr&#259;] s&#259; fi&#355;i), <b>ili est&#146;u</b> ([ei/ele] s&#259; fie).<br> <OL> <b><LI>Adverbele</B> derivate se termin&#259; &#238;n <b>e</B>. Gradele de compara&#355;ie ale adverbului se formeaz&#259; ca &#238;n cazul adjectivului.</LI><br> Exemple:<br> <b>rapid&#146;e</b> (repede), <b>bon&#146;e</b> (bine); <b>pli rapid&#146;e</b> (mai repede), <b>plej bon&#146;e</b> (cel mai bine).<br> <br> <b><LI>Prepozi&#355;iile</B> cer prin ale &#238;nsele cazul nominativ.</LI><br> <B><br> </FONT></ol> <a href="#1"><img src="cuprins.gif" border="0" width="30"></a></font><br> <HR ALIGN="LEFT" SIZE=4> <FONT FACE="Lucida Sans Unicode" COLOR="#008000" size='2'><a NAME="Regu">C) Reguli generale<br> </B><br> <LI>Fiecare cuv&#226;nt se pronun&#355;&#259; a&#351;a cum se scrie.</LI><br> <br> <LI> <B>Accentul</B> cade &#238;ntotdeuna pe penultima silab&#259; a cuv&#226;ntului. Num&#259;rul silabelor unui cuv&#226;nt este egal cu cel al vocalelor.</LI><br> Exemple:<br> <b>pa-<U>se</U>-ro</b> (vrabie), <b>ma-te-ma-ti-<U>kis</U>-to</b> (matematician).<br> <br> <LI> Cuvintele compuse se ob&#355;in prin simpla al&#259;turare a elementelor care le compun. Cuv&#226;ntul de baz&#259; st&#259; &#238;ntotdeuna la sf&#226;r&#351;it. Termina&#355;iile gramaticale sunt considerate cuvinte.</LI><br> Exemple:<br> <b>legom&#146;&#285;arden&#146;o</b> (gr&#259;din&#259; de legume), <b>&#285;arden&#146;legom&#146;o</b> (legum&#259; de gr&#259;din&#259;)<br> <br> <B><LI>Adverbul</B> <B>ne</B> (nu) se suprim&#259; &#238;ntr-o propozi&#355;ie &#238;n care exist&#259; un alt cuv&#226;nt cu valoare negativ&#259;.</LI><br> Exemplu:<br> <B>Mi vidis neniun</B> &#351;i nu <b>Mi ne vidis neniun</B> (N-am v&#259;zut pe nimeni).<br> <br> <LI>Cuvintele care indic&#259; direc&#355;ia sunt &#238;n acuzativ, chiar dac&#259; sunt precedate de prepozi&#355;ie.</LI><br> Exemple:<br> <B>Mi iras en la urbo</B> (Eu merg &#238;n/prin ora&#351; [fiind deja acolo]), <b>Mi iras en la urbon</B> (Eu merg la/&#238;n[spre] ora&#351;).<br> <br> <LI>Fiecare prepozi&#355;ie are un &#238;n&#355;eles imuabil &#351;i bine determinat. Totu&#351;i, &#238;n cazul &#238;n care nici una din prepozi&#355;iile existente nu se potrive&#351;te &#238;ntr-un anumit context, se poate folosi prepozi&#355;ia <b>je</B>, care nu are un &#238;n&#355;eles propriu de sine st&#259;t&#259;tor. Acolo unde este posibil, &#238;n locul acestei prepozi&#355;ii se poate &#238;ntrebuin&#355;a acuzativul.</LI><br> <br> <LI>Cuvintele &#147;str&#259;ine&#148; (cele &#238;mprumutate de majoritatea limbilor din aceea&#351;i surs&#259;) nu se schimb&#259; &#238;n esperanto. Ele sunt doar adaptate cerin&#355;elor gramaticale ale limbii.</LI><br> <br> <LI> Termina&#355;ia substantivului <b>o</B> &#351;i vocala articolului <b>a</B> pot fi suprimate &#351;i &#238;nlocuite cu apostrof (&#146;), atunci c&#226;nd pronun&#355;ia o permite.</LI><br> Exemplu:<br> <b>l&#146; anser&#146;</b> (g&#226;sca).<br></OL> </FONT> <a href="#1"><img src="cuprins.gif" border="0" width="30"></a></font><br> <HR ALIGN="LEFT" SIZE=4> </BODY> </HTML>